1.In anul 1912 Casimir Funk biochimist american de origine poloneza descopera compusi organici esentiali pentru viata si sanatate-vitaminele.Enumerati trei vitamine hidrosolubile.
2.Scaderea continutului de vitamine din organism determina instalarea bolii numite................
3.Primul antibiotic descoperit a fost ......... de catre .......... in anul1929
4.Antibiotic inseamna : anti ........, bios......
5.Cuvantul drog este sinonim cu narcotic.De la greci provine cuvantul narcoticos (care induce ameteala).Care este cel mai periculos drog si cat timp dureaza starea de euforie indusa?
6.Aspirina este primul medicament de sinteza , cel mai vandut si are actiune......1...............2........3
7. Vitamina A componenta a pigmentului vizual este hidro/ liposolubila si exista in.....(enumera trei produse).
8.Vitamina C se mai numeste ..............,exista in legume si............si are rol in ......
9.Morfina al carui nume deriva de la zeul Morfeus (zeul roman al viselor),este principalul constituent al extractului de mac, numit....si este calmantul..............
10.Un drog sintetic este ecstazy,psihoactiv si halucinogen .Enumera trei efecte asociate consumului de ecstazy..........................(probleme psihice,tulburari de somn,anxietate,nevoia irezistibila de consum ,paranoia)
marți, 14 februarie 2012
PAŞTELE –CEA MAI IMPORTANTA SARBATOARE A CREŞTINATAŢII ;TRADIŢII ŞI OBICEIURI
Paştele este sărbătoarea creştin-ortodoxă care anunţă Învierea Domnului Isus Hristos, biruinţa omenirii, triumful asupra suferinţei şi spălarea păcatelor. Foarte multe tradiţii de Paşte sunt păstrate şi acum, şi foarte aşteptate de cei mici.
Încep cu săptămana mare, care porneşte de la duminica Floriilor, atunci când Iisus Hristos intră în Ierusalim şi se termină cu duminica Paştelui, atunci când Hristos învie. În această săptămână se fac ultimele pregătiri pentru marea sărbătoare, se fac ouǎ roşii şi cozonaci, drop de miel şi pască şi tot această sǎptǎmână simbolizează chinurile prin care trece Mântuitorul, de la trădarea lui de către Iuda, până la răstignirea pe cruce pe dealul Golgota, precedată de moartea lui şi încheiată cu Învierea.
În Joia Mare , numită şi Joia Patimilor, se duce la biserică mâncare si băuturǎ, pentru a se sfinţi şi apoi pentru a se da de pomană pentru sufletul morţilor. Tot atunci se vopsesc ouăle, deoarece se spune cǎ dacă se înroşesc în Joia Mare, acestea se vor păstra fără ca sǎ se strice tot anul, şi dacă se doarme în acestǎ zi, tradiţia spune cǎ respectivul va fi leneş tot anul.
Simbolul ouălelor roşii vine de la patimile lui Isus Hristos, care a fost bătut cu pietre şi care s-au transformat în ouă roşii când Maria, mama Mântuitorului a venit la crucea unde era rǎstignit acesta, cu un coş cu ouă care s-au facut roşii de la sângele curs de la acesta.
În Vinerea Patimilor, Vinerea Mare, o tradiţie care nu s-a pierdut este ducerea de flori la biserică pentru Hristos şi trecerea pe sub masă de 3 ori, ce semnifică potignirile pe care le-a avut Mântuitorul atunci când şi-a cărat în spate propria cruce pentru răstignire. Tot acum foarte mulţi creştini ţin post negru, fără apă şi mâncare, fiindcă se mai numeşte şi Vinerea Seacă, pentru a fi feriţi de boli şi pentru a avea spor tot anul. Cine se spovedeşte şi se împărtăşeşte în Vinerea Mare, va fi spovedit şi împărtăşit pentru tot anul. Tradiţia mai spune că dacă va ploua în această zi, anul va fi unul roditor şi îmbelşugat, dacă nu va ploua va fi unul secetos. O altă tradiţie este cea a scăldatului, care spune că cel care se va scălda în apa rece de trei ori, exact cum Ioan Botezătorul îi boteza pe oameni şi chiar şi pe Hristos în apele Iordanului, va fi sănătos pe tot parcursul anului.
În acestă săptămână mare, tradiţia este ca toate gospodinele să facă curăţenie generală în casă, în curte si grădini, simbol al renaşterii.
În Sâmbăta Mare spre Duminica Învierii, toată lumea merge la biserică pentru a asista la Învierea Domnului, pentru a lua lumina ca să o ducă la cimitir morţilor din familie, dar şi acasă, pentru a avea lumină în viaţă şi în suflet, pentru a lua tradiţionalele Sfinte Paşti - anafura sfinţita şi pentru a lua flori sfinţite, dintre cele care au fost duse în Vinerea Mare la biserică, pentru a le pune acasă la icoane.
În Duminica Învierii, obiceiul este ca oamenii să poarte haine noi, semnificaţie a primenirii trupului şi a sufletului, iar dimineaţa se pune într-un ibric apă rece, un ou şi un ban de argint şi se spală cu această apă pentru a fi rumenit în obraji ca oul, pentru a fi tari ca banul şi pentru a avea belşug. Tot acum vine şi iepuraşul, mult aşteptat de copii, simbol al fertilităţii, care a fost o pasăre rănită şi pentru a nu muri a fost transformată de o zeiţa în iepuroaică, păstrându-şi capacitatea de a depune ouă şi de aici, zicala că "vine iepuraşul cu ouă".
Această sărbatoare, este una dintre cele mai mari şi nu are numai o semnificaţie religioasă, ci şi una de reunire a familiilor, de împăcare şi bucurie.
ŞTIAŢI CĂ :
La consiliul de la Niceea din 325, clericii au stabilit ca Paştele să fie sărbatorit in prima duminică dupǎ Luna Plină sau după echinocţiul de primăvară (21 martie)?
Ouăle împodobite sau colorate erau dăruite primăvara, ca simbol al renaşterii, încă din era pre-creştină?
La origini, festival pǎgân care sǎrbǎtorea revenirea primǎverii şi înnoirea naturii, Paştele devine, graţie misionarilor, sărbătoare religioasă abia în secolul doi d.H?
Primii creştini numeau prima săptămâna dupǎ Paşti, "Săptămâna Albă", deoarece cei care se botezau atunci purtau veşminte albe, simbol al reinnoirii?
Se spune că aduce noroc să porţi haine noi de Paşti ?
Iepuraşul nu este o găselniţă comercială a prezentului: iepurele era considerat în lumea pre-creştină un simbol al fertilităţii şi învierii naturii primăvara?
Austriecii împodobesc cu frunze sau flori ouǎle pe care le introduc apoi, legate într-un ciorap, în vopsea, modelul pǎstrandu-se alb? Romanii folosesc şi ei frunze de pătrunjel sau leuştean pentru decorarea ouǎlelor?
A doua zi de Paşti, fetele din Ardeal sunt stropite cu parfum?
Polonezii încondeiazǎ şi ei, asemenea romanilor ouǎle, obiceiul fiind denumit "pisanski" (de la verbul pisac, a scrie)?
Bulgarii ciocnesc în noaptea de Inviere un ou de zidul bisericii?
In Italia, preotul binecuvânteazǎ toate ouǎle de Paşti, aşezate la loc de cinste în mijlocul mesei de duminicǎ?
Germanii strâng la un loc toţi pomii de Crăciun, care ard apoi în "Focul de Paşti", simbol al trecerii iernii şi venirii primǎverii?
În Spania, "Semana Santa" (Săptamâna Mare) este sărbatorită prin procesiuni de care alegorice, care amintesc de festivalurile păgâne de Paşti dinainte de creştinism?
A doua zi de Paşti, galezii urcǎ pe munte pentru a întampina primele raze ale soarelui care vestesc Învierea?
Sătenii din Rusia aruncă pe apă cojile de la ouǎle de Paşti, deoarece există credinţa că acestea le ajută pe raţe şi gâste să ouă mai des?
În Mexic, în "Semana Santa" (Săptămâna Mare) sunt organizate spectacole având ca subiect patimile lui Iisus Hristos, actorii purtând veşminte ca acum 2000 de ani?
Lituanienii se grăbesc să ajungă acasă după slujba din Duminica Paştelui, deoarece cred că primul care se aşează la masă şi ciocneşte un ou, va fi şi primul care va termina lucrul la câmp în acel an?
În Statele Unite, în duminica de Paşti, toţi copiii încep să caute ouǎle ascunse de iepuraş prin casă, iar cei care găsesc cele mai multe primesc în dar dulciuri?
În Joia dinaintea Paştelui, copiii din Suedia se costumează în vrăjitoare şi colindă toate casele, primind în dar dulciuri sau bani?
A doua zi de Paşti în Statele Unite, copiii se întrec la rostogolit ouă pe iarba din faţa Casei Albe?
Micuţii belgieni împletesc cuiburi din fân pe care le ascund în iarbă, pentru ca iepuraşul de Paşti să le umple cu dulciuri şi cadouri?
Încep cu săptămana mare, care porneşte de la duminica Floriilor, atunci când Iisus Hristos intră în Ierusalim şi se termină cu duminica Paştelui, atunci când Hristos învie. În această săptămână se fac ultimele pregătiri pentru marea sărbătoare, se fac ouǎ roşii şi cozonaci, drop de miel şi pască şi tot această sǎptǎmână simbolizează chinurile prin care trece Mântuitorul, de la trădarea lui de către Iuda, până la răstignirea pe cruce pe dealul Golgota, precedată de moartea lui şi încheiată cu Învierea.
În Joia Mare , numită şi Joia Patimilor, se duce la biserică mâncare si băuturǎ, pentru a se sfinţi şi apoi pentru a se da de pomană pentru sufletul morţilor. Tot atunci se vopsesc ouăle, deoarece se spune cǎ dacă se înroşesc în Joia Mare, acestea se vor păstra fără ca sǎ se strice tot anul, şi dacă se doarme în acestǎ zi, tradiţia spune cǎ respectivul va fi leneş tot anul.
Simbolul ouălelor roşii vine de la patimile lui Isus Hristos, care a fost bătut cu pietre şi care s-au transformat în ouă roşii când Maria, mama Mântuitorului a venit la crucea unde era rǎstignit acesta, cu un coş cu ouă care s-au facut roşii de la sângele curs de la acesta.
În Vinerea Patimilor, Vinerea Mare, o tradiţie care nu s-a pierdut este ducerea de flori la biserică pentru Hristos şi trecerea pe sub masă de 3 ori, ce semnifică potignirile pe care le-a avut Mântuitorul atunci când şi-a cărat în spate propria cruce pentru răstignire. Tot acum foarte mulţi creştini ţin post negru, fără apă şi mâncare, fiindcă se mai numeşte şi Vinerea Seacă, pentru a fi feriţi de boli şi pentru a avea spor tot anul. Cine se spovedeşte şi se împărtăşeşte în Vinerea Mare, va fi spovedit şi împărtăşit pentru tot anul. Tradiţia mai spune că dacă va ploua în această zi, anul va fi unul roditor şi îmbelşugat, dacă nu va ploua va fi unul secetos. O altă tradiţie este cea a scăldatului, care spune că cel care se va scălda în apa rece de trei ori, exact cum Ioan Botezătorul îi boteza pe oameni şi chiar şi pe Hristos în apele Iordanului, va fi sănătos pe tot parcursul anului.
În acestă săptămână mare, tradiţia este ca toate gospodinele să facă curăţenie generală în casă, în curte si grădini, simbol al renaşterii.
În Sâmbăta Mare spre Duminica Învierii, toată lumea merge la biserică pentru a asista la Învierea Domnului, pentru a lua lumina ca să o ducă la cimitir morţilor din familie, dar şi acasă, pentru a avea lumină în viaţă şi în suflet, pentru a lua tradiţionalele Sfinte Paşti - anafura sfinţita şi pentru a lua flori sfinţite, dintre cele care au fost duse în Vinerea Mare la biserică, pentru a le pune acasă la icoane.
În Duminica Învierii, obiceiul este ca oamenii să poarte haine noi, semnificaţie a primenirii trupului şi a sufletului, iar dimineaţa se pune într-un ibric apă rece, un ou şi un ban de argint şi se spală cu această apă pentru a fi rumenit în obraji ca oul, pentru a fi tari ca banul şi pentru a avea belşug. Tot acum vine şi iepuraşul, mult aşteptat de copii, simbol al fertilităţii, care a fost o pasăre rănită şi pentru a nu muri a fost transformată de o zeiţa în iepuroaică, păstrându-şi capacitatea de a depune ouă şi de aici, zicala că "vine iepuraşul cu ouă".
Această sărbatoare, este una dintre cele mai mari şi nu are numai o semnificaţie religioasă, ci şi una de reunire a familiilor, de împăcare şi bucurie.
ŞTIAŢI CĂ :
La consiliul de la Niceea din 325, clericii au stabilit ca Paştele să fie sărbatorit in prima duminică dupǎ Luna Plină sau după echinocţiul de primăvară (21 martie)?
Ouăle împodobite sau colorate erau dăruite primăvara, ca simbol al renaşterii, încă din era pre-creştină?
La origini, festival pǎgân care sǎrbǎtorea revenirea primǎverii şi înnoirea naturii, Paştele devine, graţie misionarilor, sărbătoare religioasă abia în secolul doi d.H?
Primii creştini numeau prima săptămâna dupǎ Paşti, "Săptămâna Albă", deoarece cei care se botezau atunci purtau veşminte albe, simbol al reinnoirii?
Se spune că aduce noroc să porţi haine noi de Paşti ?
Iepuraşul nu este o găselniţă comercială a prezentului: iepurele era considerat în lumea pre-creştină un simbol al fertilităţii şi învierii naturii primăvara?
Austriecii împodobesc cu frunze sau flori ouǎle pe care le introduc apoi, legate într-un ciorap, în vopsea, modelul pǎstrandu-se alb? Romanii folosesc şi ei frunze de pătrunjel sau leuştean pentru decorarea ouǎlelor?
A doua zi de Paşti, fetele din Ardeal sunt stropite cu parfum?
Polonezii încondeiazǎ şi ei, asemenea romanilor ouǎle, obiceiul fiind denumit "pisanski" (de la verbul pisac, a scrie)?
Bulgarii ciocnesc în noaptea de Inviere un ou de zidul bisericii?
In Italia, preotul binecuvânteazǎ toate ouǎle de Paşti, aşezate la loc de cinste în mijlocul mesei de duminicǎ?
Germanii strâng la un loc toţi pomii de Crăciun, care ard apoi în "Focul de Paşti", simbol al trecerii iernii şi venirii primǎverii?
În Spania, "Semana Santa" (Săptamâna Mare) este sărbatorită prin procesiuni de care alegorice, care amintesc de festivalurile păgâne de Paşti dinainte de creştinism?
A doua zi de Paşti, galezii urcǎ pe munte pentru a întampina primele raze ale soarelui care vestesc Învierea?
Sătenii din Rusia aruncă pe apă cojile de la ouǎle de Paşti, deoarece există credinţa că acestea le ajută pe raţe şi gâste să ouă mai des?
În Mexic, în "Semana Santa" (Săptămâna Mare) sunt organizate spectacole având ca subiect patimile lui Iisus Hristos, actorii purtând veşminte ca acum 2000 de ani?
Lituanienii se grăbesc să ajungă acasă după slujba din Duminica Paştelui, deoarece cred că primul care se aşează la masă şi ciocneşte un ou, va fi şi primul care va termina lucrul la câmp în acel an?
În Statele Unite, în duminica de Paşti, toţi copiii încep să caute ouǎle ascunse de iepuraş prin casă, iar cei care găsesc cele mai multe primesc în dar dulciuri?
În Joia dinaintea Paştelui, copiii din Suedia se costumează în vrăjitoare şi colindă toate casele, primind în dar dulciuri sau bani?
A doua zi de Paşti în Statele Unite, copiii se întrec la rostogolit ouă pe iarba din faţa Casei Albe?
Micuţii belgieni împletesc cuiburi din fân pe care le ascund în iarbă, pentru ca iepuraşul de Paşti să le umple cu dulciuri şi cadouri?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)